Ciocolata neagră este adesea asociată cu momentele de răsfăț, însă cercetările recente arată că aceasta poate avea și efecte reale asupra organismului. Dincolo de gust, anumite tipuri de ciocolată (în special cele cu un conținut ridicat de cacao) pot influența metabolismul, sănătatea intestinală și chiar modul în care corpul răspunde la stres.

Un studiu realizat pe un grup de 30 de adulți sănătoși sugerează că un consum moderat și constant de ciocolată neagră poate produce modificări măsurabile în organism, chiar și într-o perioadă scurtă de timp.

Ce a analizat studiul

Participanții au consumat zilnic, timp de două săptămâni, câte 40 de grame de ciocolată neagră cu 74% cacao. Aceștia au fost împărțiți în două categorii:

• persoane cu nivel ridicat de anxietate

• persoane cu nivel scăzut de anxietate

Evaluarea s-a făcut printr-un instrument psihologic standardizat, cunoscut sub denumirea STAI.

Pe parcursul studiului, cercetătorii au colectat probe de sânge și urină și au analizat sute de markeri metabolici, folosind metode moderne de laborator. Scopul a fost de a observa modul în care organismul reacționează la consumul zilnic de ciocolată neagră.

Impactul asupra microbiotei intestinale

Primele modificări observate au fost legate de activitatea bacteriilor intestinale. După o săptămână de consum, iar mai evident după două săptămâni, în probele de urină au fost identificate:

• niveluri crescute de 4-hidroxifenilacetat

• niveluri scăzute de p-cresol sulfat și fenilacetilglutamină

Acești compuși sunt considerați markeri ai activității microbiotei intestinale.

Rezultatele sugerează că polifenolii din cacao, inclusiv flavonoidele epicatechină și catechină, precum și teobromina, sunt metabolizați diferit, iar flora intestinală se adaptează rapid la acest tip de aport nutritiv.

Legătura dintre ciocolata neagră și stres

La începutul studiului, persoanele cu nivel ridicat de anxietate prezentau un profil metabolic diferit, asociat cu:

• activarea hormonilor de stres
  (niveluri crescute ale catecolaminelor precum adrenalina și normetanefrina, precum și ale metabolitului 3,4-dihidroxifenilalanină DOPA)

• modificări ale metabolismului energetic
  (schimbări ale ciclului energetic celular, evidențiate prin metaboliți precum citratul, succinatul și trans-aconitatul)

• semnale biochimice tipice stresului cronic
  (prezența unor markeri metabolici asociați activării axei de stres HPA și a sistemului simpato-adrenal)

După două săptămâni de consum zilnic de ciocolată neagră, aceste diferențe s-au redus considerabil.

La persoanele mai anxioase s-a observat:

• scăderea nivelurilor de cortizol și adrenalină
  (alături de reducerea noradrenalinei, normetanefrinei și corticosteronului în urină)

• reducerea markerilor asociați stresului psihic
  (diminuarea metaboliților implicați în răspunsul neuroendocrin la stres)

• apropierea profilului metabolic de cel al persoanelor mai puțin anxioase
  (normalizarea valorilor metabolitului DOPA și a aminoacizilor precum glicina, prolina și beta-alanina)

Cu alte cuvinte, efectele nu au fost doar psihologice, ci au fost vizibile și la nivel biologic, prin modificări măsurabile ale metabolismului.

Ce se întâmplă la nivelul sângelui

În plasma sanguină, schimbările au fost mai subtile. Anumiți metaboliți implicați în funcționarea sistemului nervos au rămas diferiți, sugerând că unele efecte ale stresului cronic necesită intervenții pe termen mai lung și nu pot fi corectate doar printr-o modificare alimentară de scurtă durată.

Concluzie

Rezultatele acestui studiu arată că o schimbare alimentară mică, dar constantă, poate influența organismul în doar 14 zile, prin interacțiunea dintre organism și microbiota intestinală.

Ciocolata neagră, consumată cu moderație și cu un conținut ridicat de cacao, poate contribui la:

• echilibrul microbiotei intestinale

• reglarea unor procese metabolice

• reducerea răspunsului biologic la stres

Această cercetare adaugă o perspectivă importantă asupra relației dintre nutriție, microbiotă și sănătatea mentală și sugerează că uneori o mică plăcere zilnică poate avea implicații biologice mai profunde decât ne-am imagina.